Se intampla multe lucruri, de care nici macar nu sunt constient. Am ajuns intr-un punct, in care pendulez intre sfarsit si inceput. Aceasta miscare circulara imi provoaca idei abstracte, gandurile capata o nuanta de absolut, ma detasez de realitate. De ce? Pentru ca totul devine semnificativ, iar eul meu incearca depasirea conotatiilor realiste prin atingerea scopului vital acestei povesti: intelegerea vietii.
De curand, am trecut printr-o situatie ambigua, in care confuzia a fost exponentul, iar faptele baza acestei ecuatii empirice. Rezultatul a fost unul tacit, deoarece nu am realizat nici un minut ca sfarsitul inseamna de fapt un nou inceput. Am crezut in limita vietii, dar se pare ca tinde spre necunoscut. Am crezut ca rostul vietii este cheia drumului, dar de fapt reprezinta vapaia ce ma indruma . Am crezut ca sunt doar o rotita in miscarea timpului, dar de fapt sunt timpul generat de miscarea rotitei. Am crezut in nuanta, dar de fapt trebuie sa cred in culoare.
Viata a devenit un nou inceput si acest fapt va fi declansatorul fiecarei secunde pe care o voi simti de acum incolo.
_______________________
"O idee este ceea ce defineste alta idee"
